În urma unor declarații recente, s-a reluat discuția despre numărul de angajați din administrația publică locală. Contrar unei percepții anterioare care sugera că sectorul ar avea peste 300.000 de angajați, s-a evidențiat că, de fapt, există doar 129.000 de persoane angajate efectiv.
Printre argumentele aduse se remarcă faptul că nu toate primăriile funcționează după același model. Unele administrații gestionează direct servicii precum întreținerea spațiilor verzi sau salubritatea, în timp ce altele apelează la societăți municipale sau la concesionari. De asemenea, s-a subliniat necesitatea unei abordări diferențiate, deoarece orașele mari, precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara sau Craiova, au nevoi administrative semnificativ mai complexe decât cele cu populații mai mici.
În ceea ce privește normele legale, municipiile cu peste 200.000 de locuitori au dreptul la un număr maxim de 720 de posturi, după aplicarea unei reduceri de 10% din anul trecut. Cu toate acestea, majoritatea nu au optat pentru acest plafon maxim. De exemplu, Craiova, care are dreptul la 720 de posturi, are în prezent 490 de angajați efectivi și 655 de posturi în organigramă.
S-a mai arătat că propunerile privind restructurarea ar putea avea impact disproporționat asupra unor orașe mai mari, care ar putea pierde sute de posturi. Acest lucru a stânit discuții privind corectitudinea comparațiilor între administrații cu realități demografice și operaționale diferite.
În încheiere, s-a reiterat importanța unei administrații eficiente, dar și a unei abordări echitabile, care să țină cont de particularitățile fiecărei unități administrativ-teritoriale. Au fost solicitate recalculări bazate pe date exacte și au fost promise amendamente pentru a corecta eventualele neajunsuri identificate.
