În ultimul timp, relația dintre premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan a intrat într-o zonă tensionată, generând speculații privind un posibil conflict de putere. Experții remarcă că dinamica dintre cele două instituții – Guvern și Președinție – a fost mereu una complexă, iar divergențele pot escalada rapid în contextul actual.
Conform prevederilor constituționale, președintele are atribuții în numirea premierului și a Guvernului, dar numai cu avizul Parlamentului. Acest echilibru duce adesea la situații în care interesele politice se ciocnesc. Un analist de specialitate explică că, în cazul unui conflict deschis, premierul ar putea chiar să inițieze proceduri de suspendare a șefului statului, dacă are sprijinul majorității legislative. Totuși, acest demers este riscant și nu garantează succesul, deoarece președintele beneficiază de legitimitate populară directă.
Surse politice indică faptul că tensiunile dintre cele două tabere au crescut vizibil, iar colaborarea forțată nu mai ascunde divergențele profunde. Un politolog remarcă că, în istoria recentă, România a cunoscut mai multe episoade de coabitare tensionată, unele ducând până la suspendarea președintelui – precum în cazul lui Traian Băsescu. Însă, de fiecare dată, demersurile de demitere au eșuat sau au avut consecințe politice imprevizibile.
În contextul actual, factorii de tensiune sunt amplificați de fragmentarea politică și de prezența unor partide extremiste care ar putea capitaliza pe un eventual vid de putere. De asemenea, se speculează că în spatele conflictului se află și manevre privind posibile fuziuni sau alianțe electorale pe scena de dreapta.
În concluzie, deși mecanismele constituționale permit o oarecare concurență între președinte și premier, escaladarea conflictului ar putea destabiliza clima politică. Este posibil ca tensiunile să se mențină sub formă latentă, fără a degenera într-un confruntare deschisă, cel puțin pe termen scurt.
