Expertul în comunicare publică Dumitru Borțun avertizează că românii reprezintă un public receptiv la mesajele care promovează narative favorabile Kremlinului. Acestea nu mai sunt doar pe rețelele sociale, ci pătrund și în viața de zi cu zi, cum ar fi afișarea mesajului „Rusia nu este dușmanul meu” la intrarea unui local din Târgoviște.
Potrivit unor analize, astfel de campanii fac parte dintr-o strategie hibridă care urmărește să creeze impresia unui parteneriat pașnic, subminând totodată sprijinul pentru Ucraina. Mesaje precum „Prefer să lupt pentru Putin” sau „Vreau să mă înrolez în armata lui Putin” au devenit tot mai frecvente în spațiul online românesc.
Borțun subliniază că există un public semnificativ pentru astfel de mesaje, mult mai numeros decât am putea crede. Susținerea acestor idei este alimentată și de percepțiile asupra trecutului: conform unor date recente, doi din trei români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, iar aproape jumătate cred că viața era mai bună înainte de 1989.
Expertul explică că nu este vorba neapărat de nostalgie, ci mai degrabă de o nemulțumire față de prezent. Mulți români asociază democrația cu corupție, mizerie morală și ineficiență, ceea ce îi face să privească cu simpatie alternative autoritare. Această vulnerabilitate socială și de valori creează un teren fertil pentru războiul hibrid dus de Moscova.
Fără eforturi consistente de reformă a statului, de consolidare a administrației publice și de restabilire a încrederii în democrație, România rămâne expusă unor astfel de influențe, cu implicații grave asupra securității naționale.
