O schimbare profundă se observă în modul în care cetățenii români își aleg reprezentanții politici. Mai puțin interesați de etichetele tradiționale de stânga sau dreapta, alegătorii se orientează către partide și lideri pe baza unor teme concrete, care îi afectează direct viața. Analizele arată că aproape jumătate dintre români nu se regăsesc în niciuna dintre categoriile ideologice clasice.
Sondaje recente indică faptul că doar o treime dintre respondenți se identifică clar cu stânga sau dreapta, în timp ce restul preferă să rămână neutri sau să nu se poziționeze. Această tendință reflectă o lipsă de claritate ideologică atât în rândul alegătorilor, cât și în cadrul partidelor.
Specialiști remarcă că, în absența unor diferențe clare între formațiunile politice, alegătorii se lasă mai mult ghidați de simpatii personale, de percepția despre competență sau de reacția la subiecte de moment, cum ar fi situația economică sau contextul internațional. Acest lucru face ca părerea publică să fie mai volatilă și mai ușor de influențat prin mesaje simple și emoționale.
Deși partidele încearcă uneori să evite etichetarea ideologică, ele rămân totuși obligate să ia poziție în fața unor decizii cruciale care împart, în mod inevitabil, stânga de dreapta: redistribuirea resurselor, libertățile civile sau rolul statului.
În concluzie, peisajul politic românesc este marcat mai mult de personalități și de subiecte pragmatice decât de doctrine stabilite. Această fluiditate poate fi privită și ca o șansă pentru o politică mai adaptată la nevoile reale, dar și ca un risc, lăsând spațiu discursurilor extremiste sau care exploatează teama și nesiguranța.
