În ultima perioadă, Partidul Social Democrat (PSD) a adoptat o poziție rezervată în interiorul coaliției guvernamentale, evitând confruntările directe, dar marcând cu discreție divergențele față de măsurile promovate de Cabinetul condus de Ilie Bolojan. Deși s-a alăturat criticilor aduse de opoziție în unele cazuri, vocea partidului a rămas atent calibrată, fără a provoca rupturi majore.
Una dintre situațiile care au testat coerența coaliției a fost demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, implicat într-un scandal de corupție. PSD a susținut public plecarea acestuia, dar fără a adopta un ton agresiv. Totodată, în cazul ministrului Educației, Daniel David, care a refuzat să facă publice analizele privind reformele din domeniu, social-democrații au evitat să ia o poziție clară.
Potrivit unor analiști, această atitudine prudentă se datorează faptului că PSD se află într-o perioadă de tranziție, în așteptarea congresului care va stabili viitoarea conducere. Până atunci, partidul va continua să adopte o strategie moderată, limitându-se la declarații critice, dar fără a provoca crize politice majore.
În schimb, după congres, se preconizează o schimbare de abordare, PSD urmând să devină mai vocal și mai ferm în conturarea propriilor poziții. Deocamdată, însă, partidul pare să accepte o poziție secundară, permițând Guvernului Bolojan să-și implementeze măsurile, chiar dacă acestea afectează direct electoratul tradițional al social-democraților.
O altă problemă sensibilă o reprezintă creșterea normei didactice, care plasează România peste media europeană. Deși PSD a cerut o analiză amănunțită a proiectelor din programul Anghel Saligny, influența sa asupra deciziilor finale rămâne limitată.
Pe termen scurt, partidul va încerca să mențină un echilibru delicat între a nu se distanța prea mult de coaliție și a-și apăra propriile interese. Totuși, după stabilirea noii conduceri, este posibil ca PSD să adopte o strategie mai agresivă, încercând să-și recapete terenul pierdut în favoarea altor formațiuni politice.
