Contribuția obligatorie la Pilonul II de pensii se va traduce, conform estimărilor, într-o pensie lunară mai mică cu 4–5% în primii zece ani, comparativ cu scenariul în care sumele ar fi fost direcționate integral către sistemul public de pensii. În plus, după depășirea acestui prag, diferența se amplifică, ajungând la circa 25%. Aceste concluzii sunt prezentate într-o analisă recentă care evidențiază deficiențele legislative și de transparență ale sistemului.
Mecanismul de pensii complementare a fost inițiat acum peste un deceniu și jumătate, cu promisiunea de a oferi o securitate financiară sporită la sfârșitul carierei. În realitate, însă, mulți dintre cei care au contribuit de-a lungul anilor se confruntă acum cu incertitudini privind viitorul veniturilor. Lipsa unor reglementări clare privind modul de calcul și distribuire a sumelor acumulate a condus la o situație în care fondurile administrate privat nu oferă garanții suficiente.
Unul dintre punctele critice este absența unui randament minim garantat, ceea ce expune contribuabilii la riscuri ale pieței financiare, fără o protecție adecvată. De asemenea, nu există mecanisme de indexare a sumelor în funcție de inflație, iar banii depuși nu beneficiază de actualizări corespunzătoare. Aceste lacune determină scăderi substanțiale ale puterii de cumpărare a viitoarelor pensii.
Solicitări repetate pentru îmbunătățirea cadrului legal au rămas fără răspuns concret de-a lungul timpului. Acum, se cere intervenția urgentă a factorilor decizionali pentru corectarea acestor neajunsuri. Este esențial să se asigure că sistemul de pensii complementare își îndeplinește rolul pentru care a fost creat: oferirea de stabilitate și suplimentare a veniturilor, nu generarea de profituri pentru administrații private.
În contextul actual, este necesar un dialog transparent și constructiv, cu implicarea tuturor părților interesate, pentru a construi un sistem echitabil și durabil. Viitorul pensionarilor depinde de măsuri luate astăzi.
