Discuțiile privind reforma administrației publice locale au intrat într-un impas, iar liderii politici nu reușesc să ajungă la un consens cu privire la procentul de reducere a posturilor. Inițial, s-a convenit un procent de 25%, dar premierul a susținut necesitatea unei reduceri mai substanțiale, de până la 45%, pentru a atenua deficitul bugetar. Propunerea a stârnit însă nemulțumiri atât în rândul partidelor de coaliție, cât și în cel al autorităților locale.
Analizele recente arată că numărul real al angajaților din administrația publică locală este de aproximativ 129.000, mult sub cifrele estimate anterior. Conform legislației, numărul maxim de posturi este de aproape 190.000, ceea ce evidențiază existența unor posturi vacante sau fictive. În acest context, o reducere de 25% ar afecta în principal aceste categorii, în timp ce o tăiere mai drastică ar atinge și posturile ocupate.
Autoritățile locale au criticat abordarea uniformă a guvernului, susținând că nu pot fi aplicate aceleași standarde în municipii cu populații și nevoi diferite. Primarii au argumentat că unele orașe, precum Cluj-Napoca sau Craiova, au nevoie de mai mulți angajați pentru a gestiona serviciile publice eficient, în timp ce altele, cum ar fi Oradea, ar putea funcționa cu personal redus.
Premierul a dispus verificarea datelor transmise de primării și consiliile județene, iar autoritățile care au comunicat informații eronate au fost obligate să corecteze cifrele până la sfârșitul săptămânii. În paralel, partidele de coaliție au continuat negocierile, în încercarea de a găsi un echilibru între necesitatea reducerii cheltuielilor și impactul asupra serviciilor publice.
Un expert în științe politice a subliniat că discuțiile s-au concentrat prea mult pe cifre și prea puțin pe principiile care ar trebui să ghideze reforma. El a avertizat că, în absența unei viziuni clare, măsurile de restructurare riscă să nu aibă impactul scontat asupra deficitului bugetar. De asemenea, a menționat că panică generată în rândul angajaților a condus la angajări noi în sistemul bugetar, contrazicând obiectivul reducerii cheltuielilor.
Problema de fond rămâne lipsa unei strategii coerente și a unei comunicări eficiente, atât între partidele de covernare, cât și cu publicul larg. Fără un plan unitar, reforma administrației locale riscă să genereze inechități și să nu atingă obiectivele propuse.
