Un proiect anunțat de un parlamentar pentru creșterea pedepselor pentru infracțiuni motivate de ură a stârnit reacții în sfera juridică. Inițiativa, prezentată ca un „cod roșu” împotriva extremismului, a fost criticată de un specialist în drept care subliniază că legislația actuală deja prevede agravarea sancțiunilor pentru astfel de fapte.
Potrivit unui avocat cu experiență în justiție, Codul Penal existent conține deja dispoziții clare care prevăd circumstanțe agravante atunci când infracțiunile sunt săvârșite pe considerente de rasă, naționalitate, religie sau alte caracteristici similare. Acesta a evidențiat că problema nu constă în absența cadrului legal, ci în aplicarea acestuia.
Anunțul politicianului a venit în urma unui incident violent de la Cluj, unde un cetățean nepalez a fost agresat grav. Fapta a fost condamnată ferm, iar autorul, un tânăr de 18 ani, a fost arestat preventiv. Starea victimei a fost descrisă ca gravă, existând îngrijorări cu privire la supraviețuirea acesteia.
În contextul acestui eveniment, parlamentarul a susținut că astfel de acte de violență sunt alimentate de discursuri toxice din spațiul public și a pledat pentru măsuri legislative suplimentare. Printre propunerile avansate se numără introducerea unor pedepse mai severe pentru infracțiunile motivate de xenofobie sau extremism și sancțiuni financiare pentru formațiunile politice ale căror membri sunt condamnați pentru incitare la ură.
Dezbaterea privind eficacitatea măsurilor propune continuă, cu susținători ai inițiativei și cu cei care consideră că soluția constă în aplicarea consecventă a legilor existente.
