Demisia lui Dragoș Anastasiu din funcția de vicepremier a pus capăt unei situații tensionate, dar a deschis o nouă provocare pentru premierul Ilie Bolojan: va fi nevoit să apeleze din nou la Parlament pentru a rezolva problema vacantă?
Guvernul aprobat pe 23 iunie cuprindea 20 de membri, dintre care 19 erau reprezentanți politici, iar unul – Anastasiu – independent. Conform Constituției, orice modificare a structurii sau componenței politice a Cabinetului necesită validarea legislativă. Astfel, Bolojan se află acum în fața a patru variante, fiecare cu propriile riscuri.
Opțiunile limitate ale premierului
Prima variantă ar fi ca Bolojan să preia interimatul postului de vicepremier, similar cu cazul lui Victor Ponta, care a condus temporar Ministerul Sănătății după plecarea lui Vasile Cepoi. Totuși, această soluție poate fi aplicată doar pentru 45 de zile.
A doua posibilitate ar fi desființarea funcției de vicepremier, însă aceasta ar implica o modificare a structurii guvernamentale, necesitând aprobarea Parlamentului. În contextul actual, acest lucru ar putea fi riscant din punct de vedere politic.
O a treia cale ar fi înlocuirea lui Anastasiu cu un alt ministru politic, dar și aceasta ar schimba componența inițială a guvernului, obligându-l pe Bolojan să ceară din nou votul legislativilor.
Ultima variantă, dar nu cea mai simplă, ar fi numirea unui nou vicepremier independent, fără a consulta Parlamentul. Problema? Noul ministru nu ar avea legitimitatea oferită de votul legislativ, spre deosebire de Anastasiu, care a fost aprobat la investitură.
Precedentul Cioloș și riscul unei crize constituționale
Un astfel de scenariu a avut loc în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, când miniștrii independenți au fost schimbați fără aprobarea Parlamentului. Însă, spre deosebire de situația actuală, acel guvern fusese votat ca unul de tehnocrați, iar schimbările nu au afectat echilibrul politic.
În cazul de față, un decret de numire ar putea fi contestat la Curtea Constituțională, deși doar câteva instituții au dreptul să inițieze un astfel de conflict. Printre potențialii inițiatori se numără președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, sau Consiliul Superior al Magistraturii.
Acum, toate ochii sunt ațintiți asupra deciziei pe care o va lua Bolojan. Indiferent de alegere, premierul va trebui să navigheze cu grijă printre riscurile politice și constituționale.
